Videos

Alegerile din Ungaria din 2026 depășesc granițele unui simplu scrutin intern. Ele redesenează echilibrul politic al Europei Centrale, testează viabilitatea modelului iliberal construit de Fidesz în ultimii 15 ani și redefinesc relația dintre Budapesta și Uniunea Europeană. Pentru comunitatea maghiară din Transilvania, miza este și mai complexă: identitate, reprezentare, loialități politice și un vot care transcende frontierele statului român. În acest episod, Horatius Dumbravă, cofondator EDGE, discută cu Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și deputat în Camera Deputaților, despre miza reală a acestor alegeri: mecanismele prin care Fidesz a construit și menținut puterea — de la control mediatic la inginerie electorală —, ascensiunea lui Péter Magyar și a partidului TISZA, dar și raportul dintre UDMR și acuzația de „fidesizare”. Discutăm, de asemenea, despre votul prin corespondență și controversele legate de mobilizarea electorală, despre identitate și participare în rândul ma…

Cum a reușit Viktor Orbán să construiască un sistem politic capabil să producă majorități parlamentare de două treimi în mod repetat? Ce schimbă ascensiunea lui Péter Magyar și a partidului Tisza? Și ce se întâmplă cu minoritatea maghiară din Transilvania dacă modelul iliberal budapestan se prăbușește? În acest episod al podcastului EDGE, moderatorii Cecilia Varga și Horatius Dumbravă discută cu Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența și autor al volumului Geniul Pannoniei. Proiectul Orbán (Humanitas, 2024), una dintre cele mai riguroase analize academice ale regimului maghiar contemporan. Conversația acoperă arhitectura constituțională și electorală construită de Fidesz după 2010, rolul propagandei și al fricii în mobilizarea electorală, scenariile posibile ale alegerilor din 2026, cariera politică a lui Péter Magyar ca figură a secolului XXI și implicațiile pentru UDMR și spațiul politic transilvănean ale unui eventual colaps al modelului iliberal. Un episod real…

Sociologul Kiss Tamás revine în studioul EDGE pentru a diseca anatomia politică a națiunii maghiare: de la războiul cultural de un secol dintre elitele urbane și curentul poporanist, la mecanismele clientelismului transnațional al Fidesz în Transilvania, și până la paradoxurile capitalismului iliberal contemporan. Ce înseamnă astăzi să fii maghiar dincolo de granițele Ungariei? Cine câștigă și cine pierde din banii Budapestei? Poate rezista iliberalismul în fața crizei economice și a presiunii externe? Și ce propune Mișcarea pentru o Transilvanie Egalitară ca alternativă politică? Un episod dens, cu miză analitică ridicată, la intersecția sociologiei politice, a studiilor naționalismului și a economiei politice a Europei Centrale. Gazde: Horațius Dumbravă, Anatolie Coșciug Cuprins: 00:00 Introducere. Clivajele invizibile ale politicii ungare 01:31 Un secol de război cultural: elitele liberale vs. poporanismul național 04:29 Religie, identitate și vot: harta ascunsă a clivajelor politi…

În acest episod EDGE, sociologul Kiss Tamás discută despre votul maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria (aprilie 2026) și despre mecanismele prin care etnopolitica, infrastructurile instituționale și ecologia media pot produce loialități electorale stabile, dar și costuri de pluralism și reprezentare. Plecând de la „paradigma 5 decembrie 2004” (referendumul eșuat privind dubla cetățenie), conversația explică de ce Fidesz a reușit să se prezinte drept protectorul „națiunii maghiare” dincolo de granițe și cum opoziția a întreținut, la rândul ei, o logică de tip welfare chauvinism. Episodul intră apoi în noutatea momentului politic, apariția TISZA și Péter Magyar, și discută de ce această alternativă încă nu penetrează decisiv în rândul maghiarilor din Transilvania, inclusiv din cauza alinierii elitelor instituționale și a relațiilor de dependență construite în timp. Discuția acoperă, de asemenea, funcționarea votului extraterritorial (înregistrare facilitat…

Cum se transformă democrația liberală sub presiunea suveranismului, a populismului și a competiției geopolitice? În acest episod, Zoltán Bretter discută despre proiectul european și ambivalențele sale, despre „modelul Orbán” ca arhitectură politică și economică, precum și despre rolul investițiilor strategice și al politicilor identitare în reconfigurarea competiției democratice. Pornind de la exemple din Ungaria și România, conversația analizează relația dintre instituții, opoziție, polarizare și politica memoriei istorice, cu accent pe mecanismele prin care se consolidează puterea și se modifică regulile jocului democratic. Invitat: Zoltán Bretter Gazdă: Horațius Dumbravă & Anatolie Coșciug Capitole: 00:00 Introducere: criza democrației liberale și „noua eră” politică 07:39 Proiectul european ca răspuns la extremism și moștenirea războaielor 11:58 Suveranitate, minorități și integrare europeană: Ungaria și România 17:59 Modelul Orban: investiții, China și capitalism politic 26:00…

Timp de trei decenii, Transnistria a fost o „gaură neagră” între Est și Vest — o regiune blocată între lumi, între trecutul sovietic și promisiunea europeană. În 2025, ficțiunea începe să se destrame. Moldova nu mai este ostatică șantajului energetic și face pași concreți spre Uniunea Europeană. Un episod despre geopolitică, curaj și viitor. 00:00 – Moldova se racordează la Europa 09:33 – Europa oferă, Tiraspolul refuză 18:36 – Moldova și promisiunea europeană 34:32 – Oligarhul care ține captivă o regiune 48:03 – Transnistria – o noțiune din manuale Invitat: Vitalie Călugăreanu – jurnalist Deutsche Welle, expert în spațiul post-sovietic Moderator: Horațius Dumbravă

Cu: Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle Moldova Gazdă: Horatius Dumbravă Transnistria se află în cea mai gravă criză din istoria sa recentă: băncile au rămas fără lichidități, pensiile și salariile se plătesc în rate, iar Moscova a închis robinetul gazului. În premieră, Chișinăul nu mai cumpără curent de la Cuciurgan și nu mai finanțează indirect regimul separatist. Ce înseamnă acest colaps pentru regiune și pentru viitorul Republicii Moldova? Despre prăbușirea modelului transnistrean, reintegrarea lentă și oamenii prinși între două lumi — vorbim cu jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle, într-un dialog despre politică, propagandă, credință, oligarhi și speranța europeană. 00:00 – Intro 03:40 – De la contrabandă și gaz gratuit la colaps 13:29 – Chișinăul rupe cercul vicios 24:36 – Oamenii din Transnistria: schimbare lentă, dar reală 44:09 – Credință religioasă, propagandă și identitate

Invitat: Alexandru Flenchea — fost vicepremier pentru Reintegrare al Republicii Moldova. Discutăm despre realismul termenului 2028 pentru parcursul european, diferențele față de modelul Cipru, percepțiile din stânga Nistrului și cum ar arăta o reintegrare prin lege, nu prin forță. Gazdă: Horațius Dumbravă Chapters 00:00 – Intro Episodul 2: UE, Transnistria, calendarul 2028. 01:27 – 2028 = semnarea tratatului vs. aderarea efectivă. 09:22 – „Fără Transnistria”? De ce cazul RM ≠ Cipru. 12:56 – Ce cred oamenii din stânga Nistrului; limitele sondajelor. 15:12 – „Proiectul transnistrean a falimentat”: percepții și realități. 19:13 – De la declarații la reintegrare economică & socială. 22:27 – Agenda politică, consens și „momentul zero”. 40:57 –Final. Abonează-te și lasă în comentarii întrebările pentru următoarele episoade.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. După trei decenii de „conflict înghețat”, Transnistria – odinioară sursa șantajului energetic – depinde astăzi de Chișinău. În acest episod al podcastului EDGE – Dialoguri (geo)politice în Estul Europei, discutăm cu Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare și expert în problematica transnistreană. Cum s-a născut conflictul de pe Nistru? Ce mai înseamnă azi „pacificatorii ruși”? Poate criza energetică aduce Republica Moldova mai aproape de reîntregire? Și cum se poate produce o reintegrare pașnică, prin economie și educație – nu prin forță? Gazdă: Horatius Dumbravă Invitat: Alexandru Flenchea, diplomat și fondator al ONG-ului Inițiativa pentru Pace 00:00 – Intro 02:13 – Contextul geopolitic al conflictului transnistrean 07:04 – Cum a fost creată Transnistria: de la RASSM la 1992 14:39 – Rolul armatei ruse și miza strategică a Moscovei 20:21 – Depozitul de muniții de la Cobasna și problema retragerii trupelor 26:24 – Oa…

O discuție aplicată despre cum funcționează instituțiile statului, ce șanse are „fereastra” geopolitică deschisă pentru Moldova și România, cum se propagă narațiunile Kremlinului în spațiul public european și ce înseamnă alegerile din 28.09 pentru responsabilitatea statului, rolul diasporei și reziliența civică. Invitat: Ilie Gulca — doctor în istorie, jurnalist TVR Moldova Invitat: Mihaela Natea Gazdă: Horatius Dumbrava 00:00 – Instituțiile statului și decalajul dintre reformă și percepție 14:59 – Fereastra de oportunitate geopolitică vs. riscul eșecului 22:44 – Narațiunile Kremlinului & ecourile în populismul românesc/european 26:16 – După alegerile din 28.09: statul, diaspora și reziliența civică #moldova, #pas, #diaspora, #românia, #geopolitică, #narațiuni, #kremlin, #populism, #alegeri, #societatecivilă, #reformă, #instituții, #tvr, #iliegulca, #mihaelanatea, #horatiusdumbrava

Cum arată „Planul B” al Kremlinului după alegeri? Cum funcționează frontul informațional dintre Chișinău și București? Ce înseamnă enclavizarea informațională în Găgăuzia și Transnistria și ce responsabilități avem într-un dialog regional onest? Un episod intens despre reziliența democratică, dezinformare și securitate informațională. Moderator: Horatius Dumbravă Invitați: • Ilie Gulca — jurnalist TVR Moldova, doctor în istorie • Mihaela Natea Chapters 00:00 Intro – prezentarea invitaților și a temei 00:01:57 Planul B al Kremlinului: de la negarea alegerilor la destabilizare 00:10:13 Frontul informațional: între Chișinău și București 00:32:28 Găgăuzia și Transnistria – război hibrid și enclavizare informațională 00:45:02 Dialog regional și responsabilitate comună Abonează-te, lasă-ne un comentariu și spune-ne ce întrebare ai adresa tu invitaților! #RepublicaMoldova #RăzboiHibrid #Dezinformare #Chișinău #București #Transnistria #Găgăuzia #Democrație #SecuritateInformațională #Media…

Cum arată drumul european al Chișinăului după alegerile din 28 septembrie? Ce înseamnă „contractul social european” pentru cetățeni și care sunt riscurile dezamăgirii? Discutăm despre Transnistria ca test de suveranitate și despre rolul României într-un context regional complicat. Invitați: Ilie Gulca și Mihaela Natea Moderator: Horațius Dumbravă #RepublicaMoldova #Alegeri #UE #EuropaDeEst #Transnistria #Geopolitică #Securitate #EDGEPodcast

În acest episod discutăm clar și pe fapte despre: parcursul european al Republicii Moldova, democrație și dezinformare, reforme, societatea moldovenească în prag de alegeri și scenarii după scrutinul din 28 septembrie. Gazdă: Horatius Dumbravă Invitat: Iulian Groza — diplomat de carieră, fost vice-ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, negociator pentru Acordul de Asociere și liberalizarea vizelor, în prezent director executiv al IPRE Chișinău. Dacă ți-a plăcut discuția, abonează-te, lasă un comentariu și distribuie episodul mai departe. Mulțumim! 00:00 - Intro, Episodul 1 03:00 - De la declarația de independență la integrarea europeană 13:00 - Negocieri de aderare și parcursul aderării Moldovei la UE 22:00 - Sprijin european, crize economice și percepția cetățenilor 34:00 - Agresiunea hibridă a Federației Ruse și răspunsul Moldovei 01:00:00 - Episodul 2, Alegeri electorale și scenarii politice pentru Moldova 01:15:00 - Riscuri și vulnerabilități ale parcursulu…

Un dialog lucid despre Moldova post-sovietică, instituții, „pluralism by default”, identități fluide și miza alegerilor din 28 septembrie 2025. Invitat: Petru Negură — sociolog și istoric al ideilor, doctor EHESS, conferențiar și cercetător la Chișinău, co-editor platzforma.md și PLURAL. Ce afli din episod: Stat slab vs. stat capturat: cum s-a ajuns aici și ce s-a schimbat după 2020–2021 „Furtul miliardului”, vetting și limitele reformelor De ce Polonia/Țările Baltice au reușit mai repede „Pluralismul implicit”, identități hibride și trecerea spre identitate civică Geopolitica drept „doctrină”: Vest vs. Est Alegerile din 2025 – șansă europeană sau risc de reorientare 💬 Spune-ne în comentarii: Care crezi că e principalul obstacol în drumul Moldovei spre UE? Chapters: 00:00 - Episodul 1 - Intro 02:21- Stat slab sau stat capturat? Lecțiile tranziției moldovenești 12:32 - De la furtul miliardului de dolari la promisiunea reformelor 18:32 - Reforme fără succes: de ce Moldova nu…

Cum votează diaspora moldovenească, cât de mari sunt riscurile dezinformării și ce înseamnă, pragmatic, drumul spre UE? Un episod EDGE cu Boris Cremene, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, moderat de Anatolie Coșciug și Horațius Dumbravă. Discutăm despre nostalgie vs. noua generație, organizarea tehnică a votului din 28.09 din Republica Moldova, distribuția secțiilor în lume, diferențele față de votul din România, războiul hibrid și soluții concrete pentru relația România–Moldova.

În acest episod al podcastului, discutăm cu Boris Cremene, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, despre experiențele sale internaționale și perspectivele asupra alegerilor parlamentare din Republica Moldova de pe 28 septembrie 2025, despre identitatea diasporeană și adaptabilitatea moldovenilor. Discuția analizează clivajele sociale și economice din Moldova, influența geopolitică versus nevoile zilnice ale cetățenilor, rolul diasporei în vot (inclusiv deschiderea secțiilor de votare în România, cum ar fi la Târgu Mureș și Oradea), și importanța culturii și educației pentru un viitor european. Boris împărtășește puncte de vedere despre traumele diasporei, supraviețuirea moldovenilor în societăți străine, descoperirea Moldovei de către Vest prin președinta Maia Sandu, corupția și progresele în combaterea ei, precum și rezultatele recensământului care arată evoluția identității românești în Moldova. Un episod esențial pen…

In this episode, hosts Bogdan Radu and Anca Sinea engage in an insightful dialogue with Professor Jeffrey Sommers, drawing on his expertise in post-Soviet transitions to explore shifts in global power dynamics amid a multipolar world. The conversation examines continuities and disruptions in U.S. foreign policy from Clinton's unipolar era to recent recalibrations under Obama, Biden, and Trump, focusing on declining hegemony, China's rise, and economic tools like tariffs and industrial policies to address deindustrialization in key sectors such as microprocessors and green technologies. The discussion also analyzes the future of NATO amid debates on financial commitments and military independence, and the EU's push for strategic autonomy against transatlantic tensions and divisions between "old" and "new" Europe. Special emphasis is placed on Russia's assertive actions in Ukraine, the Middle East (e.g., supporting Assad), and Afghanistan (e.g., recognizing the Taliban), highlighting …

Ascensiunea discursului urii, atacurile tot mai frecvente asupra jurnaliștilor și polarizarea politică au marcat profund România ultimilor ani. În acest episodul al podcastului EDGE, Csaba Asztalos – președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la data interviului și, din iulie 2025, judecător al Curții Constituționale a României – analizează aceste fenomene ca semnale de alarmă pentru democrație. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul drepturilor omului, invitatul oferă o diagnoză clară a radicalizării discursului politic, demonizării presei și inerției instituțiilor statului. Discuția, moderată de Anatolie Coșciug și Horațius Dumbravă, explorează: Impactul crizelor succesive (pandemie, războiul din Ucraina, inflație) asupra radicalizării sociale. De ce jurnaliștii au devenit ținte ale campaniilor de denigrare. Paradoxurile suveranismului autohton, care promovează independența, dar folosește instrumentele globalizării. Tăcerea instituțiilor și consecințel…

Invitatul primului episod EDGE este filosoful Zoltán Bretter, o voce lucidă și rafinată a gândirii critice est-europene. Pe parcursul dialogului, el ridică o întrebare esențială: mai are intelectualul un rol activ într-o societate care nu mai are răbdare cu critica? Este el martor lucid sau un actor secundar, pierdut în fundalul scenei? În prima parte, Zoltán Bretter ne poartă în Clujul anilor ’80 – un oraș în care, în ciuda regimului opresiv, exista o efervescență culturală remarcabilă. Spațiile de libertate erau rare, dar tocmai de aceea încărcate de tensiune intelectuală. Bretter povestește cu umor și fără resentiment despre supravegherea Securității, despre moștenirea tatălui său și despre influențele neomarxiste din Budapesta și Europa de Vest – toate acestea conturând un portret formativ de o finețe aparte. Folosind Clujul ca teren de observație, Bretter analizează cu acuratețe diferențele ideologice dintre comunitățile română și maghiară ale epocii. Apoi, cu aceeași luciditate,…