Volonciu Răzvan

Republica Moldova: Lumina vine de la Vest sau Est ?

 Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne într-un moment de răscruce pentru viitorul țării. Nu este vorba doar despre o competiție între partide, așa cum ar fi normal într-o democrație, unde ideile și opiniile se dezbat, ci despre direcția de urmat a unei societăți aflate între aspirația europeană Vestică și tentația stabilității Estice oferite de ,,Rusia Imperială”. Pentru un stat mic, dar cu o poziție geografică crucială la granița Uniunii Europene, aceste alegeri depășesc frontierele naționale și au implicații directe asupra securității regionale și mai ales asupra României, cel mai apropiat vecin și partener.

 Dacă ne uităm din perspectivă economică, ceea ce este un element central al votanților, economia Republicii Moldova rămâne cel mai sensibil element electoral. Alegătorii decid, în bună măsură, pe baza a ceea ce simt în viața de zi cu zi: salarii, pensii, facturi și coșul zilnic. Această realitate, devine un factor hotărâtor în opțiunea de vot, mai mult decât marile dezbateri geopolitice sau schimbările politice de la centru. Mai colocvial spus, dacă cetățeanul are pâine, salam și brânză pe masă, nu îl interesează că vine din Est sau Vest și merge pe argumentul ,,cine dă mai mult”.

 În plus, în ciuda promisiunilor guvernării pro-europene, multe dintre reformele economice nu și-au produs efectele, iar creșterea costului vieții a afectat în special mediul rural și categoriile vulnerabile. Mai mult, clivajul și disparitățile între mediul urban și cel rural sunt evidente. Capitala și câteva centre urbane fac cat restul de orașe și sate la un loc, când vine vorba de atragerea de investiții. Această fragmentare economică alimentează nemulțumirea și creează teren fertil pentru promisiuni populiste.

 Pe lângă clivajul intern, Moldova depinde puternic de relațiile externe. Pentru o parte a populației, Rusia rămâne sinonimă cu prețuri mai mici la energie și cu o anumită stabilitate economică. În paralel, Uniunea Europeană și România au devenit principalii finanțatori și parteneri comerciali ai Republicii Moldova, oferind sprijin bugetar, investiții și acces la piețe. Însă beneficiile acestor programe sunt adesea percepute ca insuficient de vizibile pentru cetățeanul obișnuit, ceea ce diminuează atractivitatea discursului pro-european. Diaspora joacă și ea un rol crucial. Remitențele trimise de moldovenii din străinătate reprezintă o sursă vitală pentru economie, dar orientările lor politice diferă: cei din Occident susțin, în general, integrarea europeană, în timp ce diaspora din Rusia rămâne atașată unui model economic familiar și mai sceptică, daca nu flagrant opusă față de costurile europenizării.

 Dacă ne uităm din perspectiva politică și socială, observăm doua societăți paralele, deci ,,două Moldove”.  Pe de o parte, vedem o comunitate care se consideră ca sunt români, pe de altă parte, vedem o comunitate care se consideră moldoveni. Iar pentru a vedea un tablou complet, mai avem o comunitate care se consideră rusofonă, nostalgică după Imperiul U.R.S.S-ului.

 Pe scena politică din Republica Moldova se confruntă trei mari orientări. Partidele care promovează integrarea europeană mizează pe apropierea de Bruxelles și pe garanțiile oferite de sprijinul occidental. În opoziție, formațiunile orientate spre Moscova se adresează electoratului vulnerabil economic, promițând stabilitate și acces la resurse energetice la costuri mai reduse. Între aceste două poluri se situează grupările care evită o etichetă clară, apelând la un discurs centrat pe independență și pe ideea că accelerarea integrării europene ar putea aduce sacrificii greu de suportat. Acest peisaj politic este modelat constant de factori externi. Federația Rusă acționează prin mecanisme de influență indirectă, de la finanțarea unor campanii de propagandă și răspândirea dezinformării până la susținerea materială a unor rețele de partid sau de presiune civică. De cealaltă parte, Uniunea Europeană și România au oferit în ultimii ani un sprijin consistent pentru consolidarea instituțiilor democratice și pentru finanțarea unor programe de modernizare. Totuși, eficiența acestor intervenții este adesea pusă sub semnul întrebării din cauza slăbiciunii administrative și a percepțiilor legate de corupția internă.

Privite din România, alegerile de la Chișinău depășesc semnificația unei simple competiții interne. O Republică Moldova ancorată ferm în parcursul european înseamnă consolidarea securității la frontiera estică a Uniunii Europene și noi oportunități de cooperare economică și politică. În schimb, o Moldovă blocată de conflicte interne sau atrasă de orbita rusă ar putea genera instabilitate în regiune, intensificarea propagandei ostile, care este deja ridicată în țară și ar putea avea efect de domino în regiune. Pe scurt, România în loc să fie vecină cu un stat prieten, ar deveni peste noapte vecină cu un stat ca și Belarus sau mai rău.

-

Republic of Moldova: Does the Light Come from the West or the East ?

 On September 28, 2025, the citizens of the Republic of Moldova will head to the polls at a crossroads moment for the country’s future. This is not merely a competition between parties, as one might expect in a democracy where ideas and opinions are debated, but a choice about the very direction of a society caught between the Western European aspiration and the Eastern temptation of stability offered by “Imperial Russia.” For a small state with a strategically crucial position at the border of the European Union, these elections go beyond national boundaries and carry direct implications for regional security, especially for Romania, its closest neighbor and partner.

  From an economic perspective, which remains central to the voters’ concerns, the Moldovan economy continues to be the most sensitive electoral factor. Citizens make their choices largely based on daily realities: salaries, pensions, utility bills, and the cost of living. These tangible issues often outweigh major geopolitical debates or political changes at the center. Put more colloquially, if the citizen has bread, sausage, and cheese on the table, it matters little whether it comes from East or West; what counts is “who gives more.”

 Moreover, despite the promises of the pro-European government, many economic reforms have not yet delivered concrete results, while the rising cost of living has hit rural areas and vulnerable groups particularly hard. The disparities between urban and rural communities are stark. The capital and a few urban centers attract more investment than the rest of the towns and villages combined. This economic fragmentation fuels discontent and provides fertile ground for populist promises.

 Beyond internal divides, Moldova remains heavily dependent on external relations. For part of the population, Russia still symbolizes cheaper energy prices and a sense of economic stability. At the same time, the European Union and Romania have become Moldova’s main financial backers and trading partners, providing budgetary support, investments, and access to markets. Yet the benefits of these programs are often perceived as insufficiently visible to the average citizen, weakening the appeal of the pro-European narrative. The diaspora also plays a crucial role. Remittances sent home by Moldovans abroad are vital to the economy, but their political leanings differ: those in the West generally support European integration, while those in Russia remain attached to a familiar economic model and are often skeptical, if not openly opposed, to the costs of Europeanization.

  From a political and social perspective, Moldova seems to consist of two parallel societies—two “Moldovas.” On the one hand, there is a community that identifies as Romanian; on the other, one that identifies as Moldovan. To complete the picture, there is also a Russophone community nostalgic for the Soviet Union.

  On the political stage, three main orientations clash. Parties advocating for European integration rely on closer ties with Brussels and the guarantees of Western support. In opposition, pro-Moscow parties appeal to the economically vulnerable electorate, promising stability and cheaper access to energy. Between these two poles are groups that avoid a clear label, promoting independence and arguing that accelerated European integration could bring sacrifices too heavy to bear. This political landscape is constantly shaped by external factors. Russia exerts influence through indirect mechanisms, from funding propaganda campaigns and spreading disinformation to providing material support to party networks or civic pressure groups. On the other side, the European Union and Romania have provided consistent support in recent years to strengthen democratic institutions and fund modernization programs. However, the effectiveness of these efforts is often questioned due to administrative weaknesses and persistent perceptions of internal corruption.

 From Romania’s perspective, the elections in Moldova are more than just an internal contest. A Moldova firmly anchored on the European path would mean stronger security at the EU’s eastern border and new opportunities for economic and political cooperation. Conversely, a Moldova mired in internal conflicts or drawn back into Russia’s orbit could generate regional instability, intensify hostile propaganda, which is already significant in the country, and create a domino effect in the region. In short, instead of having a friendly neighbor, Romania could overnight find itself bordering a state resembling Belarus or worse.