Republica Moldova – laborator electoral și frontieră europeană

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 nu au fost doar un exercițiu democratic intern, ci un moment cu reverberații regionale și europene. Reconfirmarea Partidului Acțiune și Solidaritate cu o majoritate absolută arată că opțiunea pro-europeană a rămas dominantă, în ciuda presiunilor războiului hibrid și a vulnerabilităților economice.

Este o victorie geopolitică, dar și o provocare majoră: cum va reuși guvernarea să transforme acest capital electoral într-un contract social credibil pentru cetățeni? Este o întrebare ce ar trebui să domine nu doar votanții moldoveni, care, parte a acestui contract social, și-au făcut datoria, ci mai ales guvernanții, care au rămas, totuși, restanți cu multe promisiuni făcute în interstițiul electoral 2021 – 2025.

Transformările profunde ale societății moldovenești

Situația din Republica Moldova este astăzi una dintre cele mai complexe din Europa, poate chiar una dintre cele mai dificile. Marja de manevră a guvernării este redusă, iar presiunile externe – ale Federației Ruse –, se suprapun peste fragilitățile interne, în special de ordin social și economic, potențate însă și de conflictul ucraineano-rus de la graniță.

În acest cadru, trei observații ajută la înțelegerea contextului:

Un război hibrid în plină desfășurare. Dezinformarea și manipularea sunt parte din viața de zi cu zi în Republica Moldova, inclusiv în zone unde ar fi de așteptat mai multă rezistență, cum e mediul academic sau civic. Rezultatul? Percepții distorsionate – că neutralitatea ar însemna lipsa oricărei apărări, sau că UE ar putea obliga Moldova să primească valuri de azilanți.

O transformare reală. În pofida presiunilor, Moldova s-a schimbat vizibil în ultimul deceniu. Societatea civilă este mai activă, presa de investigație primește recunoaștere internațională, instituțiile încep să funcționeze mai bine decât în alte state din regiune, iar atenția pentru categoriile vulnerabile crește. Schimbarea e fragilă, dar există. Și aduce speranță.

Chișinăul cosmopolit. Capitala Moldovei este astăzi poate cel mai divers oraș din spațiul românesc. Gastronomia, limbile, cultura urbană creează o atmosferă cosmopolită. Șocul vine însă atunci când vezi cât de legată rămâne Moldova de spațiul rusesc: MTV Russia și competițiile sportive din Federația Rusă fac parte din normalitate unei părți importante a comunității moldovene, chiar și după trei ani de război. Un paradox al unei țări care privește spre Vest, dar consumă încă Estul.

Moldova și România – o interconectare fără precedent

De ce ar trebui să fie important acest rezultat electoral înregistrat de opțiunea pro-europeană din Republica Moldova, cu sprijinul masiv al diasporei, pentru România? Pentru că gradul de interconectare și colaborare dintre cele două țări, al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, este astăzi mai ridicat decât oricând în ultimii 35 de ani. Aproape 40% dintre cetățenii de pe ambele maluri văd pozitiv ideea unei colaborări strânse. Alegerile din Moldova au fost, deci, și despre România.

Pe de altă parte, Moldova este și un teren de export al unor practici politice obscure. Fenomene precum „fabricile de troli” care lucrează pentru actori politici din regiune, finanțările din surse opace, dezinformările bazate pe teme identitare sau unioniste sunt testate peste Prut și apoi utilizate în România. Republica Moldova devine astfel un laborator electoral pentru întreaga Europă de Est.

Datele confirmă interdependența: la ultimele alegeri prezidențiale din România, aproape 160.000 de voturi au venit din secțiile din Republica Moldova – mai multe decât dintr-un județ de dimensiuni medii. Câteva sute de mii de persoane cu dublă cetățenie trăiesc în România, dar rămân puternic ancorate în spațiul transnațional dintre cele două state. Alte câteva sute de mii de cetățeni cu dublă cetățenie trăiesc în statele UE și, adesea, votează diferit de diaspora românească, inclusiv la trecutele alegeri prezidențiale din România, încurajând direcția pro-europeană a României. Astfel, se poate spune, în contrapartidă, că alegerile din România au fost și despre Moldova.

Și pe plan economic, legătura este evidentă: companiile românești reprezintă principalii investitori din Republica Moldova, construiesc drumuri, infrastructură și rețele publice, în timp ce România este principalul partener instituțional al Chișinăului pe drumul aderării la Uniunea Europeană. De la proiecte privind justiția și combatere a discriminării până la colaborări în statistică sau protecția refugiaților, transferul de know-how dintre cele două țări este real și consistent.

Vot pro-european masiv în diaspora moldovenească

În diaspora Republicii Moldova, 2 din 3 alegători (aproape 80%) au votat pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Pe locul doi s-a clasat, la mare distanță, Partidul Nostru al lui Usatîi, cu aproximativ 5%, urmat de Partidul Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc cu o pondere similară.

De notat surpriza acestor alegeri – Costiuc și partidul acestuia (aliatul AUR din România) s-a clasat pe locul doi în Italia, unde a obținut peste 5 mii de voturi, dar și în Spania și Portugalia, unde a obținut câteva sute. E prematur acum de a spune că ar putea fi un trend asemănător diasporei românești, care a oferit un sprijin consistent partidelor naționaliste și eurosceptice la alegerile de anul trecut parlamentare și europarlamentare din România, însă e un fenomen ce merită urmărit cu atenție la viitoarele cicluri electorale pe care moldovenii le vor avea peste 4 ani.

Alegerile din septembrie 2025 au arătat că Republica Moldova este, în același timp, un stat de frontieră și un laborator electoral. Dar adevărata provocare abia începe: transformarea unei victorii geopolitice într-o victorie socială și democratică. Pentru România și pentru Uniunea Europeană, miza ar trebui să fie clară – să sprijine Chișinăul cu investiții și politici credibile, pentru ca anul 2028 să devină nu doar o promisiune, ci o realitate a aderării.