Petrule Cosmin

Nu toți vor răspunde chemării Europei

            În 28 septembrie 2025 moldovenii urmează să aleagă un nou parlament. Speranța e ca până la finalul deceniului Moldova să fi aderat la Uniunea Europeană. Sub privirile atente atât ale Bruxelles-ului cât și ale Moscovei, alegerile din Moldova vor deveni tot mai importante pe măsură ce sfârșitul deceniului se apropie, încât un nou parlament va avea în mod cert un impact major asupra menținerii traseului aderării la UE.

            În ciuda faptului că sondajele indică partide sau grupări politice diferite la procente la fel de diferite, putem observa două formațiuni politice recurente: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS, partidul pro-European fondat de actualul președinte al țării, Maia Sandu) și Blocul Patriotic (o alianță de multiple partide cu poziționări pro-ruse, condusă de fostul președinte al țării, Igor Dodon). În fruntea sondajelor se află PAS, fiind urmat la o distanță mai mare de Blocul Patriotic. Se preconizează că un al treilea și ultim partid va mai reuși să treacă pragul electoral – fie Blocul Alternativa, fie Partidul Nostru. Conform sondajelor, o victorie pro-europeană pare probabilă, ceea ce cu siguranță e promițător pentru curentul pro-european, în special în urma votului favorabil la referendumul din 2024, pentru aderarea la UE.

            În ciuda predicțiilor, în Moldova există în continuare regiuni care votează frecvent în favoarea apropierii față de Rusia. Găgăuzia, Transnistria și Bălți sunt trei astfel de regiuni. Acest tipar reiese din datele pentru 2021 și 2019 ale Comisiei Electorale Centrale.

Apariția Transnistriei pe această scurtă listă este probabil cea mai puțin surprinzătoare, având în vedere că aproape o treime din populația sa e de origine rusă. Impactul votului Transnistriei în alegerile moldovene e limitat de către Chișinău, însă alegătorii eligibili oferă în continuare sprijin considerabil politicienii și partidele pro-ruse. La alegerile parlamentare din 2021, 62% dintre transnistreni au votat pentru partidele care alcătuiesc acum Blocul Patriotic. De asemenea, la alegerile din 2019, 68% au votat pentru aceleași partide plus Partidul Șor, care acum a fost deja interzis.

Găgăuzia, la rândul său, votează similar în număr mare. În 2021, 83% dintre găgăuzi au votat pentru partidele Blocului Patriotic de azi și pentru Partidul Șor. La alegerile precedente, în 2019 procentul a fost chiar mai mare, la 89%.

Bălți este o altă regiune care votează frecvent pro-Rusia. La alegerile din 2021, 44% au votat pentru partidele menționate mai sus. Procentul voturilor s-a schimbat puțin de la alegerile din 2019, când aceste partide au obținut 46% din voturi.

Datele ultimelor două cicluri electorale indică schimbări minore la nivelul de susținere pentru partidele apropiate Rusiei în aceste trei regiuni. Așadar, este rezonabil ca și de data aceasta să ne așteptăm la puține schimbări în rândul preferințelor de vot ale oamenilor. Aș spune chiar că schimbări semnificative sunt cu atât mai puțin probabile în climatul geopolitic din prezent, având în vedere realitățile războiului hibrid și având în vedere faptul că importanța Moldovei pentru Moscova nu s-a diminuat.

Chiar dacă victoria pare probabilă pentru forțele pro-europene, aceasta nu este garantată. În primul rând, celelalte partide pro-europene au șanse mici de a trece pragul electoral și riscă doar să fragmenteze electoratul pro-european. În al doilea rând, există motive de îngrijorare cu privire la interferența rusească, ce poate lua diverse forme. Spre exemplu, știm că în trecut au fost încercări de a se cumpăra voturi.

Pozițiile în sondaje ale partidelor se pot schimba, dar avem certitudinea unui lucru – aceste alegeri vor fi urmărite cu mare interes atât din interiorul cât și din exteriorul Republicii Moldova.

- 

Europe calls, but not all might answer

On the 28^th of September 2025, the people of the Republic of Moldova are expected to vote a new parliament. There is hope that by the end of this decade Moldova will have joined the European Union. Under the watchful gaze of both Bruells and Moscow and as the end of the decade approaches, the elections in Moldova become increasingly important due to the major impact that the composition of the new parliament will undoubtedly have on staying the EU accession course.

Despite the fact that the polls indicate different parties or political groups at different levels of support, across the polls there are two recurring political formations: Action and Solidarity Party (PAS, the pro-European party founded by the country’s current president Maia Sandu) and the Patriotic Bloc (an alliance of pro-Russian parties, led by the country’s former president Igor Dodon). PAS is shown to be leading, being followed at a rather large distance by the Patriotic Bloc. It is projected that a third and final party will pass the electoral threshold – either the Alternative Bloc or Our Party. According to the polls a pro-European victory seems likely, which is definitely promising for the pro-European forces, especially in the wake of the 2024 successful referendum for joining the EU.

However, in spite of the predictions there remain regions that are consistently voting for closer ties to Russia. Găgăuzia, Transnistria and Bălți are three such regions. This is made evident by the data provided by Moldova’s Central Electoral Commission for the two previous elections – 2021 and 2019.

Transnistria’s presence on this list is possibly the least surprising, considering that almost a third of its population is Russian. Transnistria’s voting power in Moldovan elections is limited by design, but the eligible voters show considerable support for the pro-Russian politicians and parties. In the 2021 parliamentary elections, 62% of Transnistrians voted for the parties that now form the Patriotic Bloc. Furthermore, in the 2019 elections 68% of Transnistrians voted for the same parties as above plus the Șor Party, which by now has been outlawed.

Găgăuzia also votes in very large numbers for the same parties. In the 2021 parliamentary elections, 83% of the people in Găgăuzia voted for the Șor Party and the parties of the current Patriotic Bloc. In the 2019 elections an even higher percentage of the votes were cast in favour of these parties – 89%.

Bălți is the third region that regularly votes pro-Russian. In the 2021 parliamentary elections, 44% of the people voted for the parties mentioned above. The percentage of votes for the same parties saw little change since 2019, when 46% of the people voted in favour of those.

Looking at the data from the past two elections we see little change in the level of support for the pro-Russian parties in these three regions. Thus, it would be reasonable to expect little change in the voting preferences in this election. Meaningful changes, I’d argue, are even less likely to occur now considering the current geopolitical climate ant the realities of the hybrid war, as Moldova’s importance to Moscow did not wane.

Even though victory seems likely for the pro-European forces, it is not guaranteed. First, the other pro-European parties have low chances of passing the electoral threshold and they only increase the risk of fragmenting the pro-European electorate. Second, there are concerns regarding Russian interference, which could take many forms. For instance, we’ve seen in the past that there have been attempts to buy votes.

The parties’ positions in the polls may shift and change but one thing remains certain – this election is being watched with great interest by eyes both inside and outside the Republic of Moldova.