Moldova alege Europa: între speranță și provocare

- Alegerile din 28 septembrie scot Moldova din zona periferică a continentului și o așază între piesele-cheie ale geopoliticii europene -

După victoria PAS, Moldova se confruntă cu testul real al guvernării: sărăcia, exodul, infrastructura precară și corupția. Fără rezultate rapide, dezamăgirea electoratului pro-european poate readuce în scenă narativul eurasiatic. În timp ce Chișinăul promite aderarea la UE în 2028, succesul extern nu va fi suficient fără reforme interne profunde, conduse de guvernanți și puse în practică de funcționari competenți și nepătați de corupție. EDGE, alături de experți în geopolitică, securitate, sociologie, dezinformare, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile și ai Ambasadei Republicii Moldova la București,  analizează semnificațiile votului și provocările ce urmează pentru Republica Moldova.

La Chișinău circulă o vorbă: dacă la Bruxelles sau Paris un lider european strănută, Moldova răcește instantaneu. Reversul e însă la fel de adevărat: dacă mecanismul fragil al aderării Moldovei la UE se blochează, întreaga construcție europeană intră în dificultate.

Așa cum observă sociologul Anatolie Coșgiuc într-un editorial EDGE, Moldova nu mai este doar un „caz local”, ci un laborator electoral și o frontieră europeană, unde miza democratică și geopolitică se întâlnesc direct. La rândul său, Boris Cremene, atașatul cultural al Republicii Moldova la București, arată, în podcastul EDGE că această repoziționare geopolitică aduce și o provocare internă: necesitatea unei culturi publice bazate pe educație civică și alfabetizare media, singura capabilă să apere societatea de propaganda rusă și de narațiunile care fragilizează victoria pro-europeană.

Victoria PAS și greaua povară a responsabilității

Victoria din 28 septembrie a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu este doar a unei formațiuni, ci a orientării pro-europene a unei societăți aflate sub presiuni uriașe. Cum declara Igor Grosu imediat după anunțarea rezultatelor, „cetățenii Republicii Moldova au învins Federația Rusă”, care a mobilizat resurse masive – bani, dezinformare, agenți politici.

Rezultatul electoral al taberei pro-europene marchează o consolidare vizibilă a parcursului european al Republicii Moldova, dar și începutul unei perioade în care testele de guvernare, rezistența la presiuni externe și capacitatea de a livra reforme devin decisive.

Petrule Cosmin notează, de altfel, în opinia sa EDGE, că victoria PAS, deși clară, ascunde fragilități: harta electorală arată regiuni unde opțiunea pro-rusă rămâne puternică și poate alimenta blocaje viitoare. Totodată, invitații podcastului EDGE, conf. Univ. Mihaela Natea și jurnalistul de investigația Iulie Gulca, subliniază faptul că victoria opțiunii proeuropene nu va opri războiul hibrid, ci doar îi va schimba modurile de agresiune.

Un vot geopolitic, nu pentru soluții la problemele de zi cu zi

Alegerile nu au schimbat doar scena politică de la Chișinău, ci au repoziționat Moldova în raport cu România, a dat un impuls proiectului european al extinderii și au obligat Rusia să-și recalibreze strategia într-o regiune marcată de război.

Dar victoria PAS este înainte de toate una geopolitică: alegătorii au votat între două direcții strategice – Europa sau Eurasia – și mai puțin pentru soluții la problemele lor cotidiene: sărăcia, salariile și pensiile mici, prețurile mari la energie și alimente.

După cum sublinia Răzvan Volonciu într-o opinie EDGE, moldovenii au votat geopolitic, nu pentru „pâinea de pe masă”. Vladimir Răduță completează: dilemele sociale și clivajele interne seamănă izbitor cu cele prin care a trecut România în perioada post-aderare, între ruralul vulnerabil și urbanul conectat.

Astfel, scrutinul devine un test pentru credibilitatea extinderii UE și pentru stabilitatea întregului spațiu est-european, de la Ucraina și Moldova până la România, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Adevărul este mult mai nuanțat decât constatarea unei victorii politice a PAS. Opțiunea vest europeană este una fragilă, conform unui recent sondaj prezentat de Comunitatea WatchDog.md și Centrul de Cercetări Sociologice CBS Research: doar 52% ar susține aderarea la UE într-un referendum, în timp ce 32% ar opta pentru Uniunea Eurasiatică. În plus, în Parlament, PAS deține o majoritate la limită, iar opoziția pro-rusă rămâne consistentă.

Vulnerabilități interne și atacuri externe

Moldovenii nu au validat prin votul lor performanța guvernării PAS din perioada 2021–2025, ci au votat geopolitic, respectiv opțiunea pro-europeană. Guvernarea PAS, de altfel, a fost marcată de promisiuni multe și rezultate modeste, incompetența unor responsabili și episoade de corupție. Eroziunea firească a puterii a fost amplificată de războiul din Ucraina și de presiunile economice resimțite în Moldova.

Victoria PAS, sprijinită pe o majoritate fragilă, pune opțiunea europeană a Moldovei pe sârma unui acrobat: orice pas greșit poate însemna căderea.

Mihaela Natea arată, în opinia sa EDGE, cum propaganda rusă reînvie fantomele „limbii moldovenești” și alimentează confuzia identitară. Alexandru Șișeștean subliniază incapacitatea guvernărilor succesive de a integra minoritățile, ceea ce a creat un teren fertil pentru discursurile pro-ruse. Boris Cremene avertizează, în altă ordine de idei, că, pe termen lung, doar educația și alfabetizarea media pot reduce vulnerabilitățile societății moldovenești. La rândul său, jurnalistul Iulie Gulca, în podcastul EDGE, observă că atacurile informaționale și dezinformarea nu mai vin doar dinspre exteriorul țării, ci și dinspre interior, prin rețele locale care multiplică narațiunile false, iar presa independentă este „ultimul zid” în fața acestei dezinformări – un zid ce are nevoie de sprijin și protecție constantă.

Slăbiciunile guvernării din perioada 2021–2025 au creat cadrul pentru Kremlin și  pentru vocile critice din interior de a specula și amplifica neîncrederea. Tocmai aceste slăbiciuni interne au făcut ca disputele privind organizarea votului să aibă un teren fertil: dezinformare, atacuri cibernetice și finanțări ilegale pentru partidele pro-ruse.

Totuși, capacitatea modestă de mobilizare a unor lideri precum Dodon sau Voronin și chiar scandaluri legate de deturnarea fondurilor venite din Rusia au limitat impactul acestor eforturi.

Critici au venit și din altă parte: reducerea secțiilor de vot în Rusia și Transnistria, concomitent cu extinderea masivă a celor din Occident, a alimentat acuzații privind corectitudinea procesului. Cu toate acestea, diaspora a votat covârșitor pentru direcția europeană, confirmând opțiunea strategică.

Perspective și provocări

Pe lângă toate acestea, există și un risc palpabil, care e dificil de gestionat și față de care, recent, s-a poziționat Președintele Maia Sandu: integrarea Moldovei cu sau fără Transnistria. Și asta în condițiile în care un corp de armată rusă, chiar dacă ruginit, este încă prezent.

Se pot reproșa multe nerealizări în obiectivul și parcursul aderării la UE al Moldovei, pe care și l-a asumat guvernarea PAS, în frunte cu Președintele Republicii. Dar nu li se pot reproșa acestora și autorităților și instituțiilor moldovenești determinarea în dosarul european sau în apărarea securității statului. Sunt cel puțin trei rațiuni pentru aceste afirmații:

• Maia Sandu și-a câștigat și consolidat recunoașterea internațională și figura de politician de anvergură european, în chiar condițiile în care Moldova nu este (încă) parte a UE, fapt confirmat de vizibilitatea sa în presa occidentală (în treacăt fie spus, niciun politician român nu s-a bucurat și nu se bucură de o astfel de atenție pozitivă în mass-media internațională care contează, cum este cazul Maiei Sandu), precum și de primirea la cel mai înalt nivel în capitalele europene și la Bruxelles.
• Rolul activ al instituțiilor și autorităților moldovenești, cu atribuții în gestionarea dosarului de aderare la UE sub mandatul PAS este unul evident, iar exemplele nu sunt puține: screeningul bilateral a fost finalizat, iar primele capitole de negociere urmează să fie deschise până la finalul anului 2025.
• Instituțiile moldovene au arătat fermitate în contracararea tentativelor de destabilizare, inclusiv prin excluderea partidelor pro-ruse camuflate și blocarea atacurilor cibernetice, precum și prin acțiuni hotărâte polițienești concretizate în sute de perchiziții și zeci de arestări al căror subiect au fost persoane din cadrul rețelelor subversive.

Anca Sinea descrie Moldova, în opinia sa EDGE, ca un „punct focal geopolitic” și un „laborator al războiului hibrid”, unde Rusia testează metode de destabilizare. În podcastul cu Mihaela Natea și Iulie Gulca, se arată  că aceste aceste tactici devin tot mai sofisticate – de la infiltrarea rețelelor locale și propaganda religioasă până la exploatarea nemulțumirilor sociale. Ca soluție fermă de contracarare a acestor pericole, Iulian Groza subliniază, în podcastul EDGE, că integrarea europeană este singura garanție reală de securitate pentru Republica Moldova. Petru Negură, pe de altă parte, observă paradoxul unei societăți care privește spre Vest, dar continuă să consume Estul, în timp ce Chișinăul devine tot mai cosmopolit. Împreună, aceste perspective conturează o transformare reală, dar fragilă, în care legătura cu România devine strategică.

Alegerile din 28 septembrie confirmă că micuțul stat de la estul granițelor UE a trecut dintr-o poziție marginală la statutul de actor esențial pentru stabilitatea geopolitică europeană. Într-o regiune zguduită de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, viitorul Moldovei rămâne inseparabil de viitorul unei Europe sigure și democratice – un viitor în care solidaritatea și dezvoltarea contează nu doar pentru cetățenii moldoveni, ci și pentru întregul proiect european, cu România într-un rol de prim-plan.

După cum a spus și Boris Cremene în podcastul EDGE, Moldova nu trebuie privită doar ca o frontieră, ci ca un spațiu de sinteză: acolo se întâlnesc memoria și modernitatea, istoria și viitorul, vulnerabilitatea și speranța. De aceea, ceea ce se întâmplă la Chișinău este, în fond, și o poveste europeană – despre reziliență, identitate și capacitatea de a alege în fiecare zi Europa, nu doar în ziua votului.

Notă:

Acest editorial completează și integrează vocile publicate pe EDGE în zilele și săptămânile post-electorale. Pentru o imagine mai amplă, recomandăm opiniile și podcasturile dedicate acestei teme – de la analize politice și sociologice până la reflecții despre identitate, educație și securitate regională:

• Anatolie Coșciuc – sociolog, asistent universitar doctor la Fac. de Științe Politice din cadru UBB Cluj Napoca și fondator EDGE – Moldova ca frontieră europeană, transformările societății civile și interconectarea cu România.
• Petru Negură – doctor în sociologie (L’École des hautes études en Sciences Sociales), cercetător la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova, predă la Universitatea din Regensburg, Departamentul de Studii Sud-Est Europene  – despre schimbările sociale, cosmopolitismul Chișinăului și paradoxul orientării pro-vest, dar cu legături economice spre est.
• Iulian Groza – diplomat de carieră, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene – despre integrarea europeană ca singură garanție de securitate pentru Moldova.
• Ilie Gulca - jurnalist de investigație, absolvent al Bursei pentru Excelență în Jurnalism Balkan Investigative Reporting Network (2022), doctor în istorie – despre vulnerabilitățile mass-media și rolul jurnaliștilor în rezistența democratică.
• Mihaela Daciana Natea – conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, expert în securitate și combaterea dezinformării – propaganda „limbii moldovenești” și rolul dezinformării rusești.
• Anca Cristina Sinea – cadru universitar al Facultății de Științe Politice din cadrul UBB Cluj Napoca, doctor și cercetător în științe politice – Moldova ca punct focal geopolitic și laborator al războiului hibrid.
• Boris Cremene – atașatul cultural al Republicii Moldova la București, actor, scriitor – rolul educației și alfabetizării media pentru o societate rezilientă.
• Vladimir Răduță – masterand, Managementul Organizațiilor Politice, Fac. de Științe Politice din cadrul UBB Cluj Napoca – comparație cu lecția României și clivajele sociale interne.
• Răzvan Volonciu – masterand, Managementul Organizațiilor Politice, Fac. de Științe Politice din cadrul UBB Cluj Napoca – despre faptul că moldovenii au votat geopolitic, nu pentru soluții economice imediate.
• Petrule Cosmin – masterand, Managementul Organizațiilor Politice, Fac. de Științe Politice din cadrul UBB Cluj Napoca – analiza electorală: harta votului, zonele pro-ruse și fragilitatea majorității PAS.
• Alexandru Șișeștean – masterand, Managementul Organizațiilor Politice, Fac. de Științe Politice din cadrul UBB Cluj Napoca – despre incapacitatea guvernărilor de a integra minoritățile și fragilitatea democrației.