Boris Cremene

Diplomat (atașat cultural al Republicii Moldova la București), scriitor (autor al romanului recent lansat „Fantoma blondă”) si actor (interpretul personajului Serghei Tcaci in recentul film de ficțiune "Plaha").

Moldova la răscruce: educație, cultură, viitor european

Boris Cremene a fost invitatul EDGE la interviurile podcast dedicate Republicii Moldova și contextului geopolitic complicat prin care trece întreaga regiune a Europei de Est, inclusiv și datorat evenimentelor politice prin care trece societatea moldovenească.

Ideile prezentate mai jos sintetizează principalele teme discutate în acest dialog (link la podcast).

Clivaje și cauze.

Astăzi există două Moldove: una plecată, formată din oameni educați și dispuși să își asume riscuri, și alta rămasă acasă, prinsă în sărăcie și lipsă de resurse. Diferența vine din educație. Acolo unde există educație și cultură apare și bunăstarea; niciodată invers. Fără aceste investiții nu pot apărea profesii calificate, servicii publice funcționale și o societate care să reziste manipulării.

Războiul și reflexele societății moldovenești.

Războiul din Ucraina a arătat că reacția de sprijin a venit mai întâi de la oamenii simpli. Aceasta este o dovadă de solidaritate autentică, care a consolidat relațiile dintre moldoveni și ucraineni pentru viitor. În același timp, mulți intelectuali de calitate din Rusia au preferat să plece din acel spațiu, în semn de protest față de regimul politic și militar. Moldova, aflată între est și vest, nu este captivă unei singure orientări. Tocmai faptul că reprezintă o punte între lumi îi oferă șansa de a fi un actor esențial și pozitiv în ecuația geopolitică a regiunii.

Percepția externă și miza culturii.

În ultimii ani, vizitele liderilor occidentali în Republica Moldova au schimbat percepția externă a micului stat din proximitatea Uniunii Europene. Moldova este astăzi văzută ca o societate educată, civilizată și apropiată cultural de Europa de Vest. Cultura joacă un rol central în acest proces, fiind nu doar un simbol, ci și un instrument de coeziune socială și dezvoltare pe termen lung.

Corupție, dezinformare, alfabetizare  societală.

Corupția rămâne o problemă majoră, dar nu poate fi eliminată peste noapte. Persistă reflexul social al toleranței față de furt, ceea ce indică un deficit educațional. În plus, alegerile se desfășoară într-un mediu informațional vulnerabil, unde dezinformarea și războiul hibrid au un impact puternic. Concluzia practică este că participarea informată depinde de alfabetizare media, reguli clare pe platformele online și transparență în procesul electoral.

Identități și comunicare.

Identitățile multiple – moldoveni, români, rusofoni, găgăuzi – nu trebuie transformate în fronturi de luptă sau de război. Exemplul Transilvaniei arată că, în timp, criteriul competenței poate înlocui criteriul etnic. Condiția este o comunicare constantă, în limbile relevante, și proiecte comune care să reducă sentimentul de abandon al comunităților care nu dețin pârghiile administrative și/sau politice.

Diaspora, repatriere și vot.

Moldovenii din România nu sunt diaspora, ci repatriați. Ei trăiesc, muncesc și își cresc copiii în limba română, fiind parte a aceluiași spațiu. Pentru acești cetățeni trebuie create condiții previzibile: secții de votare accesibile, proceduri clare și informare constantă din partea autorităților Republicii Moldova. Este vorba despre moldovenii care trăiesc în România și care trebuie să își poată exercita dreptul de vot fără ambiguități.

Europa ca piață și standard.

O mare parte din exporturile moldovenești ajung deja pe piața Uniunii Europene. Aceasta este piața care plătește corect și care funcționează după reguli clare. Integrarea europeană înseamnă acces la o piață largă, cu standarde ridicate, dar și acorduri sociale esențiale, precum recunoașterea pensiilor pentru moldovenii care lucrează în statele membre.

Concluzie.

Republica Moldova se află între două direcții total opuse: una a educației și integrării europene, alta a sărăciei și manipulării. Alegerea este clară. Mesajul poate fi rezumat în cinci sintagme: Educație pentru toți. Solidaritate reală. Participare la vot. Europa ca standard. Viitor aici, acasă.

Moldova at a Crossroads: Education, Culture, European Future

Boris Cremene was the guest of EDGE in the podcast interviews dedicated to the Republic of Moldova and the complex geopolitical context facing the entire Eastern European region, including the political developments within Moldovan society.

The ideas below summarize the main themes discussed in this dialogue (link to the podcast).

Divides and causes

Today there are two Moldovas: one abroad, made up of educated people willing to take risks, and another left at home, caught in poverty and lacking resources. The difference lies in education. Where there is education and culture, prosperity follows; never the other way around. Without these investments, qualified professions, functional public services, and a society resilient to manipulation cannot emerge.

War and the reflexes of Moldovan society

The war in Ukraine showed that the first response of support came from ordinary people. This is proof of genuine solidarity, which has strengthened relations between Moldovans and Ukrainians for the future. At the same time, many high-quality intellectuals from Russia chose to leave that space in protest against the political and military regime. Moldova, situated between East and West, is not confined to a single orientation. Precisely because it represents a bridge between worlds, it has the chance to be an essential and positive actor in the geopolitics of the region.

External perception and the role of culture

In recent years, the visits of Western leaders to the Republic of Moldova have reshaped the external perception of this small state near the European Union. Moldova is today seen as an educated, civilized society, culturally close to Western Europe. Culture plays a central role in this process, serving not only as a symbol but also as a tool of social cohesion and long-term development.

Corruption, disinformation, societal literacy

Corruption remains a major issue, but it cannot be eradicated overnight. The social reflex of tolerating theft persists, reflecting an educational deficit. In addition, elections take place in a vulnerable information environment, where disinformation and hybrid warfare have a significant impact. The practical conclusion is that informed participation depends on media literacy, clear rules for online platforms, and transparency in the electoral process.

Identities and communication

Multiple identities – Moldovans, Romanians, Russian-speakers, Gagauz – must not be turned into fronts of conflict or war. The example of Transylvania shows that, over time, competence can replace ethnicity as the decisive criterion. The condition is constant communication, in the relevant languages, and joint projects that reduce the sense of abandonment in communities that do not hold administrative or political leverage.

Diaspora, repatriation, and voting

Moldovans in Romania are not a diaspora, but repatriates. They live, work, and raise their children in the Romanian language, being part of the same space. For these citizens, predictable conditions must be created: accessible polling stations, clear procedures, and constant information from the authorities of the Republic of Moldova. This refers to Moldovans living in Romania who must be able to exercise their right to vote without ambiguity.

Europe as market and standard

A large share of Moldovan exports already reach the European Union market. This is the market that pays fairly and operates by clear rules. European integration means access to a wide market with high standards, but also essential social agreements, such as the recognition of pensions for Moldovans working in EU member states.

Conclusion

The Republic of Moldova stands between two entirely opposite paths: one of education and European integration, the other of poverty and manipulation. The choice is clear. The message can be summarized in five phrases: Education for all. Genuine solidarity. Participation in voting. Europe as a standard. Future here, at home.